Hipertermia Corporală Totală Usoara spre Moderată în Tratamentul Durerilor Cronice Primare și al Sindromului Fibromialgic (Proiectul HYPPRI-1)

Hipertermia Corporală Totală Usoara spre Moderată în Tratamentul Durerilor Cronice Primare și al Sindromului Fibromialgic (Proiectul HYPPRI-1)

Sinteza studiului prezentat la Congresul DGHT (Baden-Baden, 30.10.2026) de Marion Bachmann, Jill Vögelin și Dr. Kay-Uwe Hanusch (Berner Fachhochschule – BFH, Bern Pain & Stress Lab) [1].

Introducere și Clasificarea Durerilor Cronice Primare (ICD-11)

Durerea cronică reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de sănătate, având o prevalență în Europa de aproximativ 21% (aproximativ o persoană din cinci) (Rometsch et al., 2025) [2], fiind frecvent însoțită de depresie (Meda et al., 2022) [3]. Odată cu introducerea clasificării internaționale ICD-11 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), se face o distincție clară între durerile cronice primare și cele secundare [1]:

  • Chronisch primäre Schmerzen (CPP / Chronic Primary Pain): Este înțeles nu doar ca un simplu simptom, ci ca o afecțiune de sine stătătoare, care rezultă dintr-o interacțiune complexă de factori biologici, psihologici și sociali, însoțită de un suferință emoțională majoră sau de o deficiență funcțională în activitățile zilnice, nefiind explicată complet de o altă afecțiune cronică (Nicholas et al., 2019) [4]. Aproximativ două treimi din cazurile de durere cronică aparțin CPP (Borchgrevink et al., 2022) [5].
  • Subtipul Chronic Widespread Pain (CWP) și Sindromul Fibromialgic (FMS): Cel mai cunoscut și mai bine studiat subtip de CPP este Chronic Widespread Pain (CWP), a cărui formă clinică clasică este fibromialgia (FMS). CWP se caracterizează prin dureri musculo-scheletice difuze, afectând cel puțin 4 din 5 regiuni corporale și cel puțin 3 cadrane (Nicholas et al., 2019) [4]. Circa jumătate din persoanele cu CWP îndeplinesc și criteriile pentru FMS (Morales-Espinoza et al., 2016) [6].
  • Fenotipuri de durere: Se disting fenotipurile noziceptive, neuropatice și noziplastice (la acestea din urmă sistemul noziceptiv fiind supraactivat fără o leziune tisulară evidentă) [1].

Patofiziologia CWP, Deficitul de EIA și Ritul Termic

Înțelegerea actuală a mecanismelor din CWP/FMS indică o geneză multifactorială: modificări în procesarea cortico-cerebrală, funcție redusă a sistemului de modulare descendentă a durerii, dereglări ale sistemului nervos autonom și sensibilitate noziceptivă periferică crescută (Deutsche Schmerzgesellschaft, 2017; Gyorfi et al., 2022; Littlejohn, 2015; López-Solà et al., 2017; Üçeyler et al., 2013) [7], [8], [9], [10], [11].

  • Mișcarea și Analgezia Indusă de Efort (EIA – Exercise-Induced Analgesia): Mișcarea terapeutică este esențială deoarece reduce inflamația, eliberează opioide endogene și activează axa PAG-RVM (Borisovskaya et al., 2020; Lima et al., 2017) [12], [13].
  • Provocarea Dureroasă Indusă de Efort (EIPP – Exercise-Induced Pain Provocation): La unii pacienți, EIA este blocată din cauza epuizării receptorilor de opioide μ sau a răspunsului proinflamator crescut, activitatea fizică declanșând durere în loc de analgezie (Crofford et al., 2025; Dailey et al., 2020; Langhorst et al., 2023) [14], [15], [16].
  • Rolul Căldurii: Aplicațiile termice sunt strategii de auto-management extrem de folosite și apreciate de pacienți pentru ameliorarea durerilor musculo-scheletice și în FMS (Häuser et al., 2012) [17].

Mecanismele de Acțiune ale Hipertermiei Corporale Totale Pasive (WBH/GKHT / wIRA-GKHT)

Ganzkörperhyperthermie (GKHT) / Whole Body Hyperthermia (WBH) sau hipertermia corporală totală HCT pasivă este definită ca o creștere controlată a temperaturii centrale a corpului prin aport extern de energie (DGHT, 2018) [18]:
  • Clasificare termică: Usoara (37,5-38,5 °C), moderată (38,5-40,5 °C) și extremă (40,5-42 °C) [18].
  • Avantajul wIRA-GKHT: Utilizarea radiației Infraroșu-A filtrate cu apă (sisteme precum Heckel-3000 de la Hydrosun sau IRATHERM-1000M de la von Ardenne) permite încălzirea profundă a țesuturilor cu o solicitare termică minimă la nivelul suprafeței pielii (DGHT, 2018; Hoffmann, 2017) [18], [19].

Studiile clinice pivot controlate la pacienții cu FMS (Tab. 1):

Studiu GKHT n = Designul studiului Dozaj T °C (Temperatură) Rezultate (Outcome)
Brockow et al., 2007 [20] 69 Studiu controlat randomizat (GKHT + Recuperare vs. Recuperare) De 2 ori pe săptămână / 3 săptămâni Max. 38,4 °C Reducerea durerii afective (p < 0,001) și senzoriale (p = 0,001)
Walz et al., 2013 [21] 26 20 Studiu controlat cu 3 brațe (GKHT + Recuperare vs. Recuperare) De 2 ori pe săptămână / 3 săptămâni De 1 dată pe săptămână / 3 săptămâni aprox. 38,0 °C Scădere ≥30% a durerii la 35% (de 2 ori pe săpt.) și 65% (de 1 dată pe săpt.) dintre pacienți la externare
Romeyke & Stummer, 2014 [22] 56 Studiu controlat (GKHT + Recuperare vs. Recuperare) Între 3 și 6 ședințe / Spitalizare continuă Țintă: 38,5 °C Reducerea semnificativă a durerii (p = 0,023) și îmbunătățirea stării psihice
Langhorst et al., 2023 [16] 21 Studiu controlat randomizat (GKHT vs. GKHT simulată / placebo) De 2 ori pe săptămână / 3 săptămâni Max. 38,7 °C Reducerea durerii (p = 0,002), menținută și la 30 de săptămâni
Profil de siguranță: Procedura în domeniul miblă/usoara-moderata este sigură și bine tolerată. Reacțiile adverse sunt ușoare și pasagere (hipotensiune ortostatică, transpirație, greață, oboseală, cefalee), fără a se raporta evenimente majore (Brockow et al., 2007; Langhorst et al., 2023) [20], [16].

Proiectul de Cercetare HYPPRI-1 (Berner Fachhochschule – BFH)

Pentru a aprofunda înțelegerea mecanismelor de acțiune, la Bern Pain & Stress Lab din cadrul Berner Fachhochschule (BFH) a fost inițiat proiectul de cercetare HYPPRI-1 (coordonat de Marion Bachmann, Jill Vögelin și Dr. Kay-Uwe Hanusch) [1].

  • Designul studiului: Studiul folosește un design quasi-experimental, gematchat (30 de persoane cu CWP și 30 de persoane sănătoase de control, match-uite după vârstă, sex și IMC). Ambele grupe primesc 6 ședințe de GKHT cu sistemul *Heckel-HT3000* pe parcursul a 3 săptămâni (temperatura țintă de 38,5 °C, platou de 15 minute) [1].
  • Criterii de excludere rig。uroase: Pentru a reduce factorii de confuzie, sunt excluse persoanele sub medicație cu acțiune serotoninergică și cele aflate sub contracepție hormonală [1].
  • Outcomes primare: Modificările sistemului somatosenzorial prin Quantitativ Sensorische Testung (QST), durerea provocată de mișcare Movement-evoked Pain (MEP) evaluată prin testul de mers de 6 minute, și dinamica zirkadiană a temperaturii corporale centrale (CBT) [1].
  • Inovația cronobiologică (Mensor, Akrophase, Bathyphase): În timp ce studiile anterioare măsurau temperatura centrală (CBT) doar punctual, HYPPRI-1 înregistrează întreg profilul zirkadian continuu (prin senzori *ePille von BodyCAP*) pentru a calcula parametrii cronobiologici MESOR (Midline Estimating Statistic of Rhythm), akrofaza și bathyfaza, corectând totodată fluctuațiile induse de ciclul menstrual (faza foliculară vs. faza luteală, unde temperatura centrală oscilează fiziologic cu 0,2 – 0,5 °C) [1].
  • Outcomes secundare: Intensitatea durerii (NRS, McGill), comportamentul de evitant (FABQ, AEFS), oboseala (MFI-20), simptomele depresive (ADS-L) și markerul neurotrofic BDNF la 4, 12 și 30 de săptămâni [1].
hipertermie corporala totala Bachmann, Volgelin,Hanusch DGHT eV - presentation kongress 30.10.2026 Baden Baden
Bachmann, Volgelin,Hanusch DGHT eV - presentation kongress 30.10.2026 Baden Baden(1)
Bachmann, Volgelin,Hanusch DGHT eV - presentation kongress 30.10.2026 Baden Baden(2)
Bachmann, Volgelin,Hanusch DGHT eV - presentation kongress 30.10.2026 Baden Baden(3)
Bachmann, Volgelin,Hanusch DGHT eV - presentation kongress 30.10.2026 Baden Baden(4)
Bachmann, Volgelin,Hanusch DGHT eV - presentation kongress 30.10.2026 Baden Baden(5)
Bachmann, Volgelin,Hanusch DGHT eV - presentation kongress 30.10.2026 Baden Baden(6)

 Referințe Științifice și Studii Citate (Literaturverzeichnis)

Lista completă a surselor bibliografice asociate studiului prezentat de echipa Berner Fachhochschule (Marion Bachmann, Jill Vögelin, Dr. Kay-Uwe Hanusch) în revista Forum Hyperthermie:

  1. [1] Bachmann, M.; Vögelin, J.; Hanusch, K.-U. (2026): „Passive milde bis moderate Ganzkörperhyperthermie in der Behandlung von chronisch primären Schmerzen – Eine Übersicht zur Entwicklung, aktueller Studienlage und Ausblick (Forschungsprojekt: HYPPRI-1)”, Forum Hyperthermie, pp. 11–13.
  2. [2] Rometsch, C.; Martin, A.; Junne, F.; Cossa, F. (2025): „Chronic pain in European adult populations: A systematic review of prevalence and associated clinical features”, Pain, 166(4), 719–731.
  3. [3] Meda, R. T.; Nugunu, S. P.; Rachakonda, S.; Sripathi, S.; Khan, M. I.; Patel, N. (2022): „Chronic Pain-induced Depression: A Review of Prevalence and Management”, Cureus, 14(6), e28416.
  4. [4] Nicholas, M.; Vlaeyen, J. W. S.; Rief, W.; Barke, A.; Aziz, Q.; Benoliel, R.; Cohen, M.; Evers, S.; Giamberardino, M. A.; Goebel, A.; Korwisi, B.; Perrot, S.; Svensson, P.; Wang, S.-J.; Treede, R.-D.; The IASP Taskforce (2019): „The IASP classification of chronic pain for ICD-11: Chronic primary pain”, Pain, 160(1), 28–37.
  5. [5] Borchgrevink, P. C.; Glette, M.; Woodhouse, A.; Butter, S.; Landmark, T.; Romundstad, P.; Dale, O.; Stiles, T. C.; Bonsaksen, T.; Thorsvik, D.; Thünte, S.; Kaasa, S. (2022): „A Clinical Population Using Pain Examination Study. The Journal of Pain”, 23(2), 337–348.
  6. [6] Morales-Espinoza, E. M.; Kostov, B.; Salami, D. C.; Perez, Z. H.; Rosales, A. P.; Molina, J.; Paz, L. G.; Momblona, J. M. S.; Alevy, J. B.; Brito-Zerón, P.; Ramos-Casals, M.; Sisó-Almirall, A. (2016): „Complexity, comorbidity, and health care costs associated with chronic widespread pain in primary care”, Pain, 157(4), 818–826.
  7. [7] Deutsche Schmerzgesellschaft (2017): „Definition, Pathophysiologie, Diagnostik und Therapie des Fibromyalgiesyndroms”.
  8. [8] Gyorfi, M.; Rupp, A.; Abd-Elsayed, A. (2022): „Fibromyalgia Pathophysiology”, Biomedicines, 10(12), 3070.
  9. [9] Littlejohn, G. (2015): „Neurogenic neuroinflammation in fibromyalgia and complex regional pain syndrome”, Nature Reviews Rheumatology, 11(11), 639–648.
  10. [10] López-Solà, M.; Woo, C.-W.; Pujol, J.; Deus, J.; Harrison, B. J.; Monforte, M.; Wager, T. D. (2017): „Towards a neurophysiological signature for fibromyalgia”, Pain, 158(1), 34–47.
  11. [11] Üçeyler, N.; Zeller, D.; Kahn, A.-K.; Kewenig, S.; Kittel-Schneider, S.; Schmid, A.; Casanova-Molla, J.; Reiners, K.; Sommer, C. (2013): „Small fibre pathology in patients with fibromyalgia syndrome”, Brain, 136(6), 1857–1867.
  12. [12] Borisovskaya, A.; Chmelik, E.; Karnik, A. (2020): „Exercise and Chronic Pain”, în J. Xiao (Ed.), Physical Exercise for Human Health, Springer Nature Singapore, pp. 233–253.
  13. [13] Lima, L. V.; Abner, T. S. S.; Sluka, K. A. (2017): „Does exercise increase or decrease pain? Central mechanisms underlying these two phenomena”, The Journal of Physiology, 595(13), 4141–4150.
  14. [14] Crofford, L.; Dailey, D.; van Dorp, B.; Vance, C.; Post, A.; Chimenti, R.; Yarasheski, E.; Johnson, E.; Vance, K.; Zimmerman, B.; Jiang, F.; Lafontan, D. E.; Koepp, M.; Ecklund, D.; Bayman, E.; Sluka, K. A. (2025): „Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation Effectively Reduces Pain in Fibromyalgia: A Pragmatic Cluster-Randomized Trial”, Arthritis & Rheumatology, 77.
  15. [15] Dailey, D. L.; Vance, C. G. T.; Rakel, B. A.; Zimmerman, M. B.; Embree, J.; Merwether, E. N.; Geasland, K. M.; Chimenti, R.; Williams, J. M.; Golchha, M.; Crofford, L. J.; Sluka, K. A. (2020): „Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation Reduces Movement Evoked Pain and Fatigue”, Arthritis & Rheumatology, 72(5), 824–836.
  16. [16] Langhorst, J.; Koorî, A. K.; Katin, C.; Öznur, Ö.; Engler, H.; Häuser, W. (2023): „Mild Water Filtered Infrared-A Whole-Body Hyperthermia Reduces Pain in Patients with Fibromyalgia Syndrome – A Randomized Sham-Controlled Trial”, Journal of Clinical Medicine, 12(8), 2945.
  17. [17] Häuser, W.; Jung, E.; Erbslöh-Möller, B.; Gesmann, M.; Kühn-Becker, H.; Petermann, F.; Langhorst, J.; Thoma, R.; Weiss, T.; Wolfe, F.; Winkelmann, A. (2012): „The German fibromyalgia consumer reports – a cross-sectional survey”, BMC Musculoskeletal Disorders, 13(1), 74.
  18. [18] Deutsche Gesellschaft für Hyperthermie (2018): „Leitlinie zur Ganzkörperhyperthermie”.
  19. [19] Hoffmann, G. (2017): „Klinische Anwendungen von wassergefiltertem Infrarot A (wIRA) – eine Übersicht”, Physikalische Medizin, Rehabilitationsmedizin, Kurortmedizin, 27(05), 266–274.
  20. [20] Brockow, T.; Wagner, A.; Franke, A.; Offenbächer, M.; Resch, K. L. (2007): „A Randomized Controlled Trial on the Effectiveness of Mild Water-filtered Near Infrared Whole-body Hyperthermia as an Adjunct to a Standard Multimodal Rehabilitation in the Treatment of Fibromyalgia”, The Clinical Journal of Pain, 23(1), 67–75.
  21. [21] Walz, J.; Hinzmann, J.; Haase, I.; Witte, T. (2013): „Ganzkörperhyperthermie in der Schmerztherapie. Eine kontrollierte Studie an Patienten mit Fibromyalgiesyndrom”, Der Schmerz, 27(1), 38–45.
  22. [22] Romeyke, T.; Stummer, H. (2014): „Multi Modal Pain Therapy of Fibromyalgia Syndrome with integration of Systemic Whole Body Hyperthermia – Effects on Pain Intensity and Mental State: A Non-Randomised Controlled Study”, Journal of Musculoskeletal Pain, 22(4), 341–355.
  23. [23] Altele (Farage et al. 2009; Hessemer & Bruck 1985; Janssen et al. 2016; Jones et al. 2024; Knutson et al. 2025; Lei et al. 2017; López-Solà et al. 2017; Meda et al. 2022; Öznur et al. 2023; Rahman 2022; Raison et al. 2015; Schäfer et al. 2024; Schleenbecker & Schmidt 1998; Tarner et al. 2009; Zhang et al. 2020): Studii și monografii complementare menționate în sinteza oficială a BFH din revista Forum Hyperthermie.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *